Blog – Ultimul nivel – informatiii de ultima ora
 

Category: Blog

Ce este un fotograf de nunta?

Totul a inceput in anul in 1826 cand Joseph Nicephore Niepce a deschis aceasta ramura numita fotografie de nunta. Acesta a fotografiat cateva portrete la nunta dintre Regina Victoria cu Printul Albert. Din secolul XIX acest lucru s-a accentuat insa datorita echipamentului greu de transportat din acea perioada si in special a luminilor, majoritatea au pozat in studiourile fotografilor din acea vreme. Fotografia de nunta tip color a aparut la inceputul secolului 20, dar costurile erau ridicate pentru fiecare om de rand. Dupa anii 1970 – aparatele foto au devenit din ce in mai tehnologizate, avand un un autofocus iar flashurile erau mai usoare – drept urmare echipamentele erau mai usor de transportat.

In ziua de astazi, la tehnologia pe care o dispune un fotograf profesionist de nunta, el trebuie sa fie prezent de-a lungul intregii zile. Inca de la pregatirile mirilor, biserica si bineinteles – receptia oaspetilor.

Mereu va vom recomanda ca in ziua nuntii sa nu programati si cununia civila. O zi incarcata va va obosi si veti fi epuizati in momentul receptiei. Aceste momente vor conta foarte mult.

Desfasurarea unei zile vazute prin ochii unui fotograf de nunta

Tipurile de nunti difera de la un cuplu la altu. Unii prefera nuntile de zi, altii prefera sa se distreze pana in urmatoarea dimineata. Nuntile de zi in mare parte se opresc pe undeva pe la miezul noptii, dar al doilea tip de nunta… cred ca nu trebuie sa intru in detalii.

Ca si fotograf de nunti toata atentia se va axa catre miri si in prima parte a zilei, bineinteles a pregatirii acestora. Machiajul si pregatirea miresei este un lucru foarte imporant pentru fotograf profesionist. Cateva fotografii in amorsa, cateva fotografii tip detaliu in momentul pregatirii sale… mereu cateva fotografii ce contin compozitii fotografice cu rochia si verighete. Sa nu uitam si cateva detalii despre mire – acesta este ajutat de catre cavalerii de onoare in pregatiri. La fiecare dintre miri, eu personal, mereu aleg cateva portrete inainte de intalnirea lor. Un lucru foarte important din punctul meu de vedere ar fi intalnirea dintre cei doi. Preferabil ar fi sa stabilim un plan comun – pana una alta cei doi miri sunt plini de emotie. Un lucru ce ar putea fi surprins de fotograf – as putea zice un detaliu important.

Urmeaza partea de biserica. Personal, eu incerc sa fotografiez cat mai mult posibil in lumina ambientala. Nu imi place sa abuzez de flashul de pe aparat si mai ales in biserica – el va fi mereu setat pe minimul capacitatii sale. Aparatele din ziua de azi sunt destul lentilei de a transmite catre senzor informatiile la de avansate tehnologic astfel incat pot fotografia fara multa granulatie. Standardul in calitatea fotografie fiind determinat de iso si citirea informatiei ce ajunge la senzor prin lentile.

Sa nu uitam de preotul biserici. Fiecare preot are politica sa. Incepand de la acei preoti ce te invita sa faca fotografii si te lasa sa iti faci treaba pana la acela care este foarte strict cu unde calci. Asa ca vom fi stricti in ceea ce priveste politicii acelei biserici.

In functie de cuplu urmeaza o pauza sau sesiunea foto. Ca si fotograf de nunta recomand minim doua ore din acea zi pentru sesiunea foto sau stabilirea sesiunii foto intr-o alta zi. Inca un aspect important este ca sesiunea foto sa se desfasoare doar cu miri – mai multe persoane in preajma lor va face ca mirii sa nu se simta in largul lor.

Ultima parte a nuntii se va desfasura la restaurant – unde oaspetii mirilor vor sosi rand pe rand penru petrecerea organizata in cinstea lor. In partea de restaurant, un fotograf trebuie sa surprinda cat mai bine atmosfera. Primul moment va fi dansul mirilor – emotiile se vor ridica la cote maxime avand in vedere ca toti invitatii vor sta cu ochii pe miri. Dupa acest moment foarte emotionat va urma invitatia mirilor la dans pentru toti oaspetii. Din ce in ce mai putine cupluri mai folosesc furatul miresei, insa acesta este iar un moment foarte comic pentru multi dintre invitati. Iar pana la tort, avem petrecerea cu diferite momente pe care mirii le pregatesc din timp.

V-am scris in mare despre o nunta din ochii unui fotograf. Fiecare cuplu isi programeaza ziua precum isi doreste insa sfatul multora este de a ramane cat mai lejeri, mai relaxati si de ce nu, mai apropiati unu de altu. Totul trebuie sa fie despre ei si nu despre invitati, oaspeti, parinti samd. De aceea de fiecare data cand ma intalnesc cu un cuplu recomand ca cei doi sa fie mereu cei mai apropiati. Sa nu se sfiasca in a isi arata sentimentele unu celuilalt – pentru ca pana una alta nu putem regiza momentele iubirii iar din punctul meu de vedere… ce ar fi un fotograf de nunta profesionist fara un cuplu ce isi arata sentimentele unu fata de celalt? Pana atunci nu va doresc decat succes in alegerea partenerului si a tuturor lucrurilor pana la fotograf. Casa de piatra!

A trimite flori online este o modalitate rapida si convenabila de a oferi un cadou unui prieten, unui membru al familiei, iubitei sau chiar unui coleg pentru o ocazie speciala, fie doar pentru ca merita un cadou frumos in fiecare zi, insa nu ai nevoie neaparat de o ocazie speciala pentru a trimite flori celor dragi.

livrare flori

Fie ca doresti sa aduci un zambet pe apropriatilor de Valentine’s Day, de Ziua Mamei, de Ziua Bunicilor sau in orice alta zi pe care vrei sa o faci memorabila, florile sunt fabuloase ca daruri. Buchetele de flori reprezinta una dintre cele mai simple si eficiente modalitati de a adauga frumusete si fericire in viata persoanelor iubite.

Florile transportate de la Floraria de Vis prin serviciul de livrare flori Bucuresti sunt cele mai frumoase si cele mai proaspete, iar buchetele sunt pregatite si aranjate manual.

Serviciile noastre de pregatire si livrare a florilor in aceeasi zi sunt de neegalat din punct de vedere calitativ, iar eficienta si atentia de care dam dovada pentru cerintele fiecarei comenzi sunt motivele pentru care clientii nostri revin la noi iar si iar.

Buchetul de flori, mai mult decat un simplu cadou

In functie de ocazie, alegerea florilor pe care doresti sa le trimiti cuiva poate fi o sarcina usoara daca te concentrezi asupra emotiei pe care intentionezi sa o transmiti cu buchetul de flori ales sau prin modalitatea de livrare a acestuia. Insa e bine de stiut ca nu ai nevoie neaparat de un eveniment important pentru a trimite persoanei dragi un buchet de flori.

Poti comanda un buchet de flori si sa le trimiti fara niciun motiv anume, doar pentru a spune „Buna!” sau pentru a aminti persoanei respective ca te gandesti la ea.

O livrare de flori este mai mult decat un simplu cadou, pentru ca, desi a trimite flori cuiva drag este o modalitate de a trimite un cadou frumos, este, de asemenea, simbolul prin care poti trimite cele mai bune urari, gandurile si sentimentele tale.

Pentru orice ocazie, livrarea de flori poate face o zi speciala memorabila pentru anii ce vor urma, fie ca doresti sa comanzi flori pentru a felicita persoana iubita pentru gasirea unui nou loc de munca sau pentru a comemora venirea pe lume a unui nou membru al familiei, fie in semn de multumire pentru ajutorului dat de cineva fara de care nu te-ai fi putut descurca.

Multumita specialistilor nostri care folosesc numai cele mai frumoase si cele mai proaspete flori direct de la producator, suntem capabili sa garantam prospetimea florilor comandate, ceea ce inseamna ca darul tau grijuliu va fi admirat si va fi amintit pentru mai mult timp, fara a se deteriora imediat.

Alege florariadevis.ro si ai garantia livrarii florilor in aceeasi zi

Stim foarte bine ca viata este plina de surprize si indiferent cat de bine esti organizat, se va ivi un moment in care va trebui sa ai pregatit un buchet de trandafiri deosebiti, aranjat in detaliu, cu multa atentie, si care sa trebuiasca sa ajunga la persoana draga in aceeasi zi.

Datorita serviciului de livrare flori Bucuresti si a florarilor nostri extrem de talentati si profesionisti, poti plasa o comanda online pentru flori inainte de ora 17, de luni pana vineri, pentru ca livrarea florilor sa fie facuta in aceeasi zi. Scopul nostru este de a face procesul alegerii florilor preferate si livrarii unui buchet special in Bucuresti, cat mai usor cu putinta.

Fa persoana speciala din viata ta sa se simta iubita si alege un buchet superb de flori care va fi livrat in aceeasi zi, asa ca alege Floraria de Vis pentru servicii profesioniste.

 

1. Cand ti-ai facut blog ce stiai despre castigurile de pe urma blogging-ului?Kathy: Blogul este in functiune din 19 septembrie 2010 si nu stiam prea multe de blogging in general, deci automat despre castiguri stiam foarte putine. Abia de cam jumatate de an am descoperit ce inseamna castigul din blog.
 2. Cat de important e pentru tine, ca blogger sa castigi de pe urma muncii tale?Kathy: Nu o consider o prioritate, insa nu strica un banut in plus pe card.
3.In ce moduri iti promovezi blogul? Ce metoda de promovare ti se pare mai buna?Kathy: Mereu am un link la statusul de pe messneger catre blog, nu mai dau massuri, am aflat ca enerveaza omul… si pe langa, folosesc Facebook-ul, Twitter si ToateBlogurile.

Cel mai ok este Facebookul. Nu de alta, dar pe un grup de bloggeri automat intrii si din curiozitate citesti ce a scris omul respectiv.
Tot articolul il gasiti aici. 😀

Dupa cum spuneam, sambata am ajuns cu bine la Sighisoara.  Am cautat pensiunea unde facusem rezervare (Casa Vlad), o pensiune ieftina (60 lei camera dubla pe noapte). E o pensiune modesta dar ok, mai ales ca nu am stat mai mult de o noapte. In camera era curat, in baie la fel. Am avut Wi-Fi si un televizor mai antic unde prindeam AXN, Procinema si un canal de sport. Nu ca ne-ar fi trebuit televizor, dar era! Ce nu mi-a placut este faptul ca nu aveau chei la camere, insa nu am vazut umblat prin lucruri. Noi per total am fost multumiti de tratatie.

Am intrebat pe receptionist unde se pot manca specialitati ardelenesti si am plecat in oras sa mancam si sa vizitam.
Ca atractii turistice in Sighisoara aveti ce vedea, insa nu trebuie sa va rezervati prea mult timp acolo. In mai putin de  o zi dati gata tot. Toate obiectivele turistice care tin de istorie sunt concentrate pe un deal, cetatea. Acolo veti gasi: Turnul cu Ceas si camera de tortura, Turnul Fierarilor, Biserica Manastirii, Primaria, Piata Cetatii, Scara Scolarilor, Scoala Veche, Biserica din Deal, Cimitirul Evanghelic din Deal, Turnul Franghierilor, Turnul Cojocarilor, Turnul Croitorilor, Turnul Cizmarilor, si alte cladiri vechi si frumoase.

Am uitat ceva?

| Leave a comment

Va salut. E tarziu pentru mine sa scriu articolul, dar stiu ca nu e tarziu pentru voi sa-l aveti de citit (sa va multumesc inca o data? n-o mai fac, intre noi e stabilt: scriu pe blog cat sunt citita, nicio zi in plus).
Puteam sa beau din sticluta de valeriana de pe birou pentru a rezista o ora la pc, am preferat insa un capucino  J intense, la fel de amar dar fara sa fie si gretos. Scriu din prietenie, altfel ar trebui sa dorm dupa masajul de calmare a durerii de coloana-coaste facut adineauri de omul meu. Imaginati-va o persoana ridicandu-se dupa un accident rutier grav si traindu-si viata ca si cum n-ar avea fractura de coloana survenita, asta e situatia mea (minus accidentul de masina in sine). Dar deviez de la temele articolului meu de azi.
Yo, mi-am mai cumparat o carte!
Am iesit cu treburi in oras si nu m-am abtinut sa dau si pe la cei doi anticari stradali de care stiu in drumul meu, sa vad ce au pentru mine. Puteam cumpara si Baudolino de Umberto Eco, la un pret jenant de mic dar nu ma raportez cu aceeasi incantare la romanele despre evul mediu, despre cavaleri si cruciade ca la cele contemporane, stiti? Bine, recunosc ca regret ca totusi n-am luat-o, macar am de citit inca o carte frumoasa: Dansatoarea lui Degas. Este o poveste dramatica de dragoste in splendida Belle Epoque intre Alexandrie, o balerina a Operei din Paris si pictorul Edgar Degas. Am vrut sa citesc aceasta carte pentru mirajul din lumea artei si a dansului din Orasul Luminilor din cea de-a doua jumatate a secolului al xlx-lea si pentru informatiile poate inedite despre picturile lui Degas. Asa ca, yo, ma asteapta inca o lectura placuta!
Am uitat ceva?
Cu o statie-doua inainte sa cobor, intra in vagonul meu de metrou o splendoare de barbat, de-ala spilcuit rau. Ma gandeam ce i-o fi patit caleasca cereasca de-a coborat printre noi muritorii, sa ajunga…unde se duc cei ca el? Ma remarca si el, ma apropii de usa si…il vad “scarpinandu-se”.

Am vrut sa-mi sun omul sa-mi desluseasca el gestul dar pana sa scot telefonul din geanta, intelesesem: daca noi femeile ne uitam in urma sa vedem, nu ne-om fi uitat geanta, cartea, umbrela pe scaun, poate ca si el verifica sa nu-si uite podoabele, nu? A controlat, s-a linistit, gata. Eu si nedumeririle mele!
Prefacatorie sau imaturitate?
Multi dintre voi ati aflat din ce am scris pana acum ca imi place sa-mi vocalizez mirarile si ideile si deasemenea sa aud sonorizate cuvintele destept impletite in textele bune, de aceea citesc cu voce tare. Imi place mult jocul dictiei si muzicalitatea cuvintelor, sa ma entuziasmez pentru cate o idee de mare exceptie. Dar cateodata, tip frate, tip!
Citeam ieri articolul unei domnisoare pe care o intuiesc desteapta, daca nu cumva foarte desteapta, in care, demoralizata de niste probabile dezamagiri in serie, se intreba de ce e, ma, lumea asa de rea? Ma minunez de candoarea (imaturitatea sau fatarnicia?) unora care traiesc in mod repetat suferinta dezamagirii din partea altora si-si pastreaza inocenta si nelamuririle cu privire la subiect. Eu dezamagesc. Jur ca e ultimul lucru pe care vreau sa-l fac dar mi se intampla. Altii ma dezamagesc. Am invatat doua lucruri despre dezamagiri si dezamagitori: 1) daca nu concep sa fiu dezamagita o tai de la radacina in relatiile cu dezamagitorii potentiali, fara drept de apel! raman singura pana mi se face iar de si ma atasez de urmatorul deceptionist; 2) accept din capul locului ca si eu dezamagesc si nu fac pe mironosita cand sunt la randu-mi tradata in asteptari. Un lucru e clar: nu e recomandabil sa ai incredere oarba in celalalt si depinde numai de tine daca admiti sau nu sa fii dezamagi
t. Nu pana intr-acolo incat sa te mai si surprinda nepregatit faptul.

Sa facem

| Leave a comment

Buna ziua. Asteptam sa fiarba apa de cafea si nu stiam ce-mi lipseste: nu ma lovisem cu capul de para, o fi o exceptie de bun augur pentru un articol mai inspirat azi?
Cat de frumos suna muzica greceasca veche! Apropo, voi scrie peste cateva randuri despre o carte deosebita, Terapeutica bolilor spirituale de Jean-Claude Larchet aparuta la editura Sophia. Stiti ca acest cuvant grecesc inseamna intelepciune, iata ce frumos arata scris in aceasta limba: Σοφία.
Sa facem
Nu-mi plac prea mult planurile, mai mult actiunea. Fac alergie la sa facem-ul doar din gura. Am trait ieri o emotie rara cand i-am auzit pe viitorii nostri nasi, niste tineri vulnerabilizati si ei de boli ca si noi, hotarand pentru mine cu autoritate  ca vom merge si vom rezolva cat se poate necazul meu cu durerile de coloana. Intelegeti? Sunt daruita cu prietenia pretioasa a unor oameni marinimosi sufleteste (si nu numai) care-si asuma remedierea posibila a situatiei mele. Cand sotul meu propune sa facem un lucru pe care-l poate duce si singur la capat, ii raspund “il facem tu”, din acelasi considerent al constientizarii ideii ca doar a propune nu echivaleaza cu realizarea propunerii.
Va iubesc
Ma umplea de nervi ceea ce credeam ca este ipocrizie a artistilor care declara pe scena ca ma iubesc.”Va iubeesc!” Singurul pe care l-am crezut vreodata a fost Kempes de la Rezident X, ex Cargo, n-am vazut vreodata un artist mai fericit sa cante pentru spectatorii sai, garantat ma iubea cum il iubeam si eu, canta nu pentru a se auzi pe sine ci cu pasiune sincera, cu dragoste pentru publicul sau.

Si totusi, acum cred pe oricare spune ca-si iubeste publicul: acesta ii da lui concretete, exista doar daca vrea publicul sa existe si-i este acestuia recunoscator pentru ca-l lase sa se dezvolte, ca nu-l inabusa. Nu voi fi niciodata o artista scrisului, nu una asa mare cum mi-ar fi placut, dar va iubesc pentru ca ma cititi, pentru ca reveniti si reactionati la ce scriu. Ma onorati.
O carte valoroasa
Viitorii nostri nasi sunt crestini practicanti. Biblioteca lor cuprinde doar carti de spiritualitate, teologie si cultura religioasa. M-au cinstit ieri cu un titlu deosebit intr-o editie de lux, foarte scumpa pentru bugetul nostru si al lor: “Terapeutica bolilor spirituale”. Voi descoperi despre patologia agresivitatii, a libertatii, a memoriei, a imaginatiei, a simturilor si functiunilor trupesti. Voi intelege manifestarile si felul in care se produc bolile spirituale. Ma voi bucura nu doar de o lectura filozofica, spirituala, cat si de exersarea dictiei pronuntand cuvinte specifice genului, poetice si grele in aceeasi masura, o provocare foarte draga mie. Patimile sunt bolile spirituale: filautia este iubirea de sine, gastrimarghia este lacomia de mancare, arghirofilia este lacomia de bani, pleonexia este patima legata de bani, zgarcenia, lacomia,  chenodoxia este vanitatea, slava dersarta iar akedia este starea de lene si plictis, lipsa de grija, somnolenta care i
ngreuneaza trupul si sufletul. Cartea prezinta remediile necesare unui crestin ortodox: “Si acum Hristos lucreaza ca doctor al oamenilor”. Voi citi asadar o carte de psiho-terapie biblico-patristica. Ceea ca va doresc si voua. O zi perfecta.

La liber

| Leave a comment

Buna ziua.Muzica italiana playlist. Daca n-as fi nimerit ca in fiecare dimineata cand ma duc sa-mi fac cafea cu capul in fix aceeasi para pe care-mi promit mereu s-o evit de data viitoare, poate mi-ar fi ramas intacta in minte ideea de articol pe care o  aveam la trezire. Voi scrie automat, fara tema depre ce mi-o veni in gand.
Mi s-au schimbat obiceiurile si programul de cand m-am apropiat de calculator ( indiferent mi-era acesta pana am inceput sa blogaresc). Simt in viata mea o responsabilitate si o disciplina de care inainte sa public zilnic eram libera si nestiutoare. In fapt, nu ma deranjeaza. Nu stiu mai nimic despre directia acestui drum nou pentru mine, nu sunt anturata in viata reala de bloggeri din experienta carora sa aflu,  dar imi place , de ce sa mint, ceea ce se intampla. Oamenii au nevoie sa citeasca si cat timp gasesc in scrierile mele nu profunzimi de intelepciune, nu informatii vitale si nici poezie dar coerenta si onestitate, umor uneori, poate ma vor cauta si-mi vor ramane fideli. Nu am pretentii mari desi as vrea, miraculos, sa rezist in timp in sfera bloggo si chiar mai mult decat atat, sa devin capabila sa conving. Nu am sanse multe in aceasta existenta in care am fost lasata cu un trup bolnavicios care ma limiteaza frustrant de mult. Pe de alta parte, am spus-o de multe ori, a
m  rezervat deja echilibrul psiho-emotional in caz de “esec”.

Pentru mine aceasta luna printre bloggeri a fost ca o luna perfecta de vacanta prelungita cu inca o zi si inca una peste prima,  pornisem intr-o excursie doar. Am ajuns acolo unde nu gandeam sa ajung vreodata, sa aleaga niste necunoscuti pana mai adineauri sa  urmareasca ce am de spus, articol cu articol, cum sa nu ma simt onorata? Ma uit cu atentie la fiecare calator din metrou intrebandu-ma “tu oi fi bloggerul x, pe tine te citesc cu atata drag, tu esti acela care ma incurajezi?” In plus, ma simt ca si cum as face parte dintr-o comunitate aparte si asta ma umple de mandrie. Deasemenea, nu ma asteptam nici sa fiu invitata la joaca folosind cuvintele ca jucarii.
Ieri am facut multe, multe saratele cu de toate si ditamai prajitura cu caise, va jur ca  tinand castronul mare in maini i-am spus sotului “ce rau imi pare ca nu le pot da si prietenilor nostri noi”(le-am facut pentru nasii nostri care ne viziteaza azi, peste cateva ore). In concluzie, desi nu v-am spus mai nimic azi, ma bucur ca am scris cu gandul la oameni buni si talentati. Apropo, voi fi plecata tot weekend-ul, o excursie la Barajul Vidraru si pe Transfagarasan, ma veti uita pana luni?
(Daca vi se pare ca ati recitit un articol vechi, sa stiti totusi ca l-am scris in aceasta dimineata.)

De multe ori ma privesc de parca as juca un film si rostesc replicile asemenea unui actor care joaca potrivit rolului si replicilor deja scrise pentru el. Uneori imi vine sa cer celui cu care discut sau ilustrei societati in care ma invart manualul cu replici potrivite acelei situatii. Tu mi-ai zis ca X cu Y s-au intalnit si au zis sau facut nu stiu ce chestie, eu trebuie sa ma prind ce trebuie spun in acea situatie. E asa, ca un test de perspicacitate. Daca m-am prins de poanta zilei, primesc un zambet sau o replica isteata. Daca nu, urmeaza lamuriri sau eventual mistouri.
Orice alternativa as alege, dupa o replica stiti ce urmeaza? O alta replica. Si apoi o alta replica. Pana la sfarsitul lumii ne vom da replici unii altora. Dupa aceea o sa vina cineva si o sa spuna ca replica lui X e mai misto decat replica lui Y, drept pentru care acest cineva decide sa continue schimbul de replici cu X sau cu Y. 
Cand cineva se naste, aplicam replicile standard acestei situatii. La boala, deces, nunta, pahar de vorbe, avem la dispozitie un evantai de replici pe care le putem oferi si un evantai de raspunsuri pe care le putem oferi.

Pe undeva apar niste emotii care influenteaza schimbul de replici dintre oameni. Daca ai bafta si inspiri simpatie, obtii chestii concrete si avantaje, daca nu, zat d-aici. 
Viata noastra, un schimb de replici dincolo de care nimeni nu stie ce urmeaza. 
Si cand aceste ganduri triste ma impresoara si constientizez ca altceva decat sa ascult toata viata o sumedenie de replici nu am, ma duc leila prin oras si imi iau pantofi noi de piele si lac, precum azi. Si casti de bagat in tableta, ca deja stiu desenele pe de rost. Si sosete negre, ca sa se asorteze cu pantofii. Si doua tricouri faine tare cu cranii, asa ca de Postul Pastelui.
– Ce vrea sa insemne cele doua cranii in Postul Pastelui?, suna amenintator intrebarea.
– Inseamna doua tricouri, a fost replica mea. 
Ma gandesc sa-mi iau telescop pentru observatii si astrofotografie, de mult vreau sa stiu cum voi arata dupa ce nu voi mai fi om si nici macar atom terestru. E cam scump, dar ma roade mult problema aceasta, de mult. Ceva idei, ceva amatori priceputi pe aici?

Ma uitam zilele trecute in reader sa vad pe cine mai bag, pe cine mai scot, deh, chestii din astea intime care nu se spun intrucat se presupune ca expansiunea noastra spre ceilalti semeni bloggari este permanenta si motivata de dragoste neconditionata. Insa realitatea este putin diferita, respectiv sunt putini care imi plac, care nu scriu balarii din punctul meu de vedere si care nu se lasa de blogging dupa primele postari.
Si am descoperit, vizitand cateva bloguri despre care nu mai auzisem nimic, multe bloguri parasite. Si nu unul, vreo 10 bloguri pe care ultimul articol fusese publicat acum un an. Fara un ramas bun, fara oameni care sa-l intrebe bai, alo, mai traiesti, ne-ai uitat? Parca ma plimbam prin cimitir, zau. Bine, ca s-a lasat omul de blog nu e mare bai, se gasesc mereu altii. Dar ca nimeni nu a intrebat de ei, asta e…trist. Urmand consensul general, nu am intrebat nici eu nimic si am dat unfollow. 🙂
Bai, in viata reala macar stii pe unde ti-s mortaciunile. Nu e ca si cum mergi linistit pe strada si poc, calci pe o mana de cadavru. Aici la noi in viata reala avem sicrie, morminte, toate bagate frumos in cimitire. Si daca nu-ti place poti alege incinerarea. Dar online, online cine face curatenie? De ce nu avem si noi bloggarii o firma de bloguri funebre, care sa se ocupe de etichetarea blogurilor parasite? Se pune un avertisment pe blogul respectiv: atentie, blog parasit! Sau: blog ridicat la Ceruri. Sau alte variante, mai amuzante.
Daca ar fi dupa mine as concepe o animatie intitulata Toti bloggarii se duc in Online, recunosc, titlul nu e foarte original.

Personajul principal ar fi un blogger care in viata reala este accidentat grav si este la pat in spital. Nu mai poate tine blogul pe picioare avand in vedere ca este aproape in coma. Din pacate nimeni nu stia ca tipul are un blog, fiindca omul nostru e anonim, asa ca mine. Si oricum nu cunoscuse personal niciun bloggar in viata reala. Prin urmare, blogul lui a ramas parasit. Spammerii l-au invadat. Ceilalti i-au furat continutul fara sa-i dea link. A cazut puternic in cautarile Google si curand nimeni nu i-a mai vizitat blogul.
In viata reala deja stim urmarea: unfollow si uitare completa. Daca tipul isi revine si nu a uitat parola, il repune pe picioare. Daca nu, avem de-a face cu un blog in descompunere. Din intamplare insa, o bloggarita inimoasa (nu sunt eu aia, eu am dat unfollow) descopera blogul parasit si se indragosteste de autorul sau. Decide, in pofida apatiei generale, sa descopere ce s-a intamplat cu autorul blogului.
Si ma opresc aici, cred ca ma apuc de scris un roman.
By the way, stie cineva ceva despre domnul Pisicaru? Era un domn care mai trecea din cand in cand pe aici, de mult…Ar mai fi ceva bloggari care au disparut in ceata, majoritatea fiind bloguri anonime, dar nu mai stau sa le enumar pe toate (adevarul este ca le-am si uitat).

Pentru ca dormitorul nostru sa fie complet din toate punctele de vedere este important sa se tina cont de detalii, pentru ca acestea sunt cele care fac diferenta, iar optiunile pot fi foarte variate. Bineinteles, se aleg obiecte de decor si multe altele, dar pentru ca patul ocupa o portiune importanta a incaperii, acesta trebuie infrumusetat prin alegerea lenjeriilor potrivite, dar si a unor cuverturi de pat. Optiunile sunt nenumarate in acest sens, insa este important sa fie alese cele mai potrivite variante, astfel ca VisePufoase vine cu informatii care te vor ajuta atunci cand trebuie sa iei o decizie.

Cu alte cuvinte, aceste piese nu numai ca pot fi vazute ca un element de protectie a lenjeriei, ci si ca unul de decor intrucat pot ajuta la schimbarea atmosferei din dormitor prin alegerea unora care sa se potriveasca cu articolele de mobilier, cu covorul, perdelele si cu design-ul general.

Eficienta

In acelasi timp, o cuvertura de pat este ideala si pentru ca se pastreaza calduroase, motiv pentru care pot fi folosite in cursul noptii pentru mai mult confort, insa este important ca acestea sa fie ideale din toate punctele de vedere.

Completarea design-ului

VisePufoase vine cu o gama foarte variata de cuverturi de pat, motiv pentru care este foarte usor sa fie alese cele care sa se potriveasca din punct de vedere estetic cu restul dormitorului. Culorile sunt la fel de variate, de la cele mai intense, pana la cele mai calde, astfel ca este usor sa se tina cont de acest criteriu atunci cand se ia decizia.

Fibre naturale

De asemenea, este important ca piesele sa fie confectionate din fibre naturale pentru a fi mai placute la atingere si pentru a aduce mai mult confort. In acelasi timp, o calitate superioara presupune si o lunga durata de viata a produselor, acestea fiind usor de intretinut si nu se deterioreaza dupa numai cateva spalari. In schimb, cei care sunt sensibili la alergii pot alege microfibrele pentru ca acestea aduc aceleasi performante si evita problemele de sanatate.

Nu uita de dimensiuni

O cuvertura trebuie sa acopere lenjeria de pat cu o palma si este important ca dimensiunea aleasa sa fie potrivita pentru ca pe aceasta cale se aduce aspectul dorit, dar si o durata de viata mai lunga, iar aici sunt disponibile toate optiunile posibile, pentru toate nevoile.

Care sunt preturile

Tarifele sunt foarte accesibile la VisePufoase si, bineinteles, acestea difera in functie de dimensiuni, modelul imprimat si materialele din care sunt confectionate cuverturile. Cu alte cuvinte, VisePufoase propune aproape 100 de modele pentru toate gusturile, fiind imposibil sa nu se aleaga cea mai potrivita optiune de aici, iar preturile variaza intre 139 de lei si 165 de lei, fiind foarte prietenoase.

Ultimul nivel – informatiii de ultima ora ©2018. All Rights Reserved.
Powered by WordPress. Theme by Phoenix Web Solutions